Cum alegi designul meniului după local

Designul meniului nu se alege pe birou, la lumina zilei, cu cafeaua lângă laptop. Se alege la masă, seara, cu lumina pe care o au oamenii când comandă. Două lucruri contează: cum arată sala și cum citesc oamenii meniul acolo, cu ce lumină și în câtă grabă. Un meniu care seamănă cu locul se simte ca o parte din el, iar unul care arată superb dar nu se citește la masa 9 e o pierdere de timp.

Hai să luăm localurile pe rând, pentru că nu seamănă deloc.

Pizzeria

La pizzerie oamenii vin cu copiii sau cu prietenii, împart două pizza la patru și meniul are douăzeci de produse care seamănă între ele. Designul aici trebuie să fie cald și să ajute la comparat: ingredientele sub fiecare nume, mărimile și prețul, fără să cauți. Ceva vesel, cu carouri sau culori de trattorie, merge mai bine decât un meniu sobru.

Iar pozele ajută mai puțin decât crezi. Douăzeci de pizza fotografiate de sus arată identic pe un ecran mic, cerc roșu cu alb. Ține pozele pentru două-trei specialități, sau renunță la ele și scrie bine ingredientele.

Barul

La bar e întuneric și omul are o singură mână liberă. Un ecran alb deschis la masă luminează ca o lanternă și îl vede toată sala. Cu fundal închis, meniul se citește fără să deranjezi pe nimeni, cu condiția ca literele să fie mari și clare. Scrisul de mână fals, auriu pe negru, se citește bine cam până la al doilea cocktail.

Dar „bar” nu-ți spune mare lucru. Un pub cu 20 de beri și burgeri arată altfel decât un cocktail bar cu zece băuturi la care fiecare are o poveste. La cocktailuri, câteva cuvinte despre gust vând mai mult decât o poză cu un pahar pe fundal negru. La pub, lista de beri trebuie să fie scanabilă, tipul și tăria la vedere. Uită-te la ce vrei să se comande și la cum e sala, nu la etichetă.

Cafeneaua

Aici e lumină și oamenii au timp. Dimineața, omul cu laptopul vrea să vadă repede ce cafea ai și dacă mai e ceva dulce lângă. Designul poate fi mai jucăuș și deschis la culoare, iar la prăjituri și brunch pozele chiar contează, pentru că la dulciuri oamenii aleg cu ochii.

O cafenea de specialitate, cu boabe de origine și clienți care întreabă de unde vin, poate merge spre ceva curat, ca o etichetă de pungă de cafea. Cafeneaua de cartier cu scaune desperecheate și cărți pe rafturi poate avea un meniu mai cald și mai puțin aranjat. Și dacă la tine se comandă la tejghea, meniul e citit din picioare, la coadă, cu cineva în spate. Fă-l scurt și pune cafeaua sus.

Restaurantul elegant

Aici designul trebuie să se dea la o parte. Fundal deschis, litere cu serif, mult spațiu, puține produse pe ecran. Prețul poate sta discret, dar se citește. Oamenii de la masa aia n-au venit să învețe cum se folosește un meniu.

Pozele sunt în plus, mai ales dacă preparatele se schimbă des și ar trebui refăcute la fiecare schimbare. Pentru un meniu de degustare, cu feluri fixe, caută un format care îl arată în ordine, felul 1, felul 2, și tot așa.

Și o capcană: dacă sala ta e mai degrabă relaxată, nu te grăbi spre un design solemn doar pentru că prețurile sunt mari. Un meniu cu blazon într-un local cu mese de lemn și muzică tare îi spune oaspetelui altceva decât vede în jur.

Cum probezi

Cu meniul tău în el. Un model arată altfel cu zece produse decât cu o sută, și altfel cu descrierile tale de trei rânduri decât cu cele de demonstrație. Apoi iei telefonul, mergi în sală seara, la lumina de la masă, și deschizi meniul. Citești prețul fără să te apleci? Găsești un preparat din ultima categorie? Ridici ochii de pe ecran: meniul și sala par din același loc?

Dă-i telefonul și cuiva mai în vârstă din familie. Dacă se chinuie, ai aflat ce trebuia.

În Buono previzualizările arată meniul tău, nu unul de probă, și sunt 27 de designuri, cele mai multe gândite pentru un anumit fel de local: Trattoria pentru pizzerii și paste, Neon, Night sau Halbă pentru baruri, Brunch, Ceramică sau Prăjitorie pentru cafenele, Grand și Degustare pentru un restaurant elegant. Le poți răsfoi pe pagina cu modele de meniu.