Meniu digital: ce tip alegi pentru localul tău și ce verifici înainte să plătești

Sub numele de „meniu digital” se vând patru lucruri diferite: un PDF în spatele unui cod QR, un meniu făcut într-un editor online, un meniu din care clientul comandă și un meniu care vine odată cu casa de marcat. Se văd la fel pe telefonul clientului, dar rezolvă probleme diferite. Alegerea depinde de local.

Regula scurtă: PDF dacă prețurile se schimbă rar și nu vrei comenzi. Editor dacă meniul e lung sau se schimbă des. Dacă clientul comandă singur, cineva trebuie să primească comanda.

Cum funcționează un meniu digital în general, de la codul QR la alergeni, e în ghidul despre meniul digital pentru restaurant. Aici vezi care din cele patru ți se potrivește și ce testezi înainte să dai bani.

Cele patru feluri de meniu digital

1. PDF sau poză în spatele unui cod QR

Codul deschide un fișier: meniul pe care îl aveai tipărit, scanat sau exportat din Word. Clientul îl mărește cu degetele.

Se potrivește unui espresso bar cu 12 locuri și 15 produse care se schimbă de două ori pe an. Se strică în patru locuri: pe telefon se citește greu, prețul se schimbă doar refăcând fișierul, alergenii trebuie scriși tot de tine, în același PDF, iar la unele servicii fiecare fișier nou primește altă adresă, deci codurile tipărite devin inutile.

2. Meniu făcut într-un editor online

Introduci preparatele într-un formular: nume, preț, descriere, alergeni, poză. Pagina se generează singură, pentru telefon. Schimbi un preț în câteva secunde, iar codul de pe masă rămâne același.

O pizzerie cu 40 de produse e exact cazul: mozzarella se scumpește în martie și pizza capricciosa trebuie să coste altfel din aceeași zi. Aici apar și limbile pentru turiști, alergenii pe fiecare produs și, la unii, ingredientele. Problemele vin din două părți: limita de produse a planului gratuit te prinde din urmă, iar dacă nu are cine să țină meniul la zi, ajunge să mintă. Cât costă fiecare treaptă e în cât costă un meniu digital.

3. Meniu din care clientul comandă și cheamă ospătarul

Aceeași pagină, plus butoane: comandă, cheamă ospătarul, cere nota. Comanda trebuie să ajungă undeva. Dacă nu are cine să o primească, comanda rămâne pe loc.

O terasă cu 60 de mese și trei ospătari, unde jumătate din mese nu se văd de la bar, câștigă cel mai mult. Ospătarii folosesc de obicei telefonul lor, iar în bucătărie îți trebuie o tabletă sau un televizor. Cum merge o comandă de la o masă am scris în comandă de la masă prin QR, pas cu pas. Se strică când ospătarii nu au fost pregătiți sau când nimeni nu se uită la ecran. Atunci clientul nu mai scanează a doua oară.

4. Meniu care vine cu sistemul de casă

Dacă hotelul are deja un POS, furnizorul lui îți poate da și meniul digital, legat de note, de stocuri și de camere. Restaurantul de hotel cu mese, bar și notă trecută pe cameră e cazul tipic.

Prețul de obicei nu e public, se dă la cerere. Plătești un sistem întreg, deși voiai doar un meniu pe telefon. Dacă schimbi furnizorul, pierzi meniul, adresa și datele.

Tip	Ce rezolvă	Unde se strică
PDF în spatele unui QR	Meniul de hârtie ajunge pe telefon	Greu de citit, prețuri refăcute de mână, adresa se poate schimba
Editor online	Prețuri, alergeni și limbi schimbate dintr-un formular	Limita de produse, meniul neținut la zi
Cu comenzi și chemare ospătar	Clientul comandă fără să aștepte ospătarul; ospătarul face mai puține drumuri	Nimeni nu primește comanda, echipa nepregătită
Parte dintr-un POS	Meniul și casa sunt același sistem	Te leagă de furnizor, plătești mai mult decât ai nevoie

Prețurile nu sunt în tabel, pentru că se schimbă des. Le găsești, pe trepte, în articolul despre cost.

Alegerea în cinci întrebări

1. Cât de des se schimbă prețurile? Dacă de două ori pe an, un PDF ajunge. Dacă lunar sau mai des, ai nevoie de un editor. Despre prețuri schimbate fără retipărire am scris separat.
2. Ai turiști? Cu turiști, tipul 1 nu-ți ajunge. Vrei limbi în meniu, scrise de cineva care știe limba, nu traduse automat. Vezi meniul în engleză pentru turiști.
3. Comandă clientul singur? Dacă da, trebuie să existe cineva care primește comanda: un telefon de ospătar, un ecran în bucătărie. Dacă nu, nu plăti pentru butoane.
4. Cât de mare e localul? Ca regulă din practică: într-un local mic, ospătarul vede toată sala și comanda din telefon schimbă puțin. Cu mai multe săli, terasă sau colțuri pe care nu le vede nimeni, drumurile se simt la fiecare tură.
5. Vrei ca meniul și casa să fie același sistem? Bonul fiscal îl scoți oricum de pe un aparat fiscal, deci aici alegi doar dacă vrei totul într-un singur program. Dacă ai deja o casă care merge, nu o schimbi doar pentru meniu.

Primele două întrebări aleg între 1 și 2. Dacă a treia e da, treci la 3. Dacă a cincea e da, te uiți la 4, și începi cu furnizorul casei tale.

Ce testezi înainte să plătești

Multe servicii au un plan gratuit sau o perioadă de probă. Încearcă două, cu meniul tău real.

• Deschide meniul pe un Android vechi. Du-te cu un telefon vechi la masa cu cel mai slab semnal și deschide meniul pe date mobile, nu pe Wi-Fi-ul localului. Dacă se încarcă greu, așa îl va vedea clientul din colț.
• Adresa de pe mese. De ce nu are voie să se schimbe e în ghid. Aici întrebi furnizorul: dacă trec pe plata anuală sau plec la altul, adresa de pe mese mai merge și a cui este? Cere răspunsul în scris.
• Exportul. Cere lista de produse într-un fișier, cu prețuri și descrieri. Dacă nu poți, meniul rămâne la ei.
• Câmpurile pentru alergeni, ingrediente și valori nutriționale. Verifică dacă serviciul îți dă loc pentru ele, nu doar un câmp liber de descriere. Ce ceri ca local e în meniul restaurantului și ANPC. Conformitatea cu cerințele pentru alergeni rămâne a ta, nu a furnizorului.
• Limbile. Poți scrie tu textul în fiecare limbă sau ai doar un buton de traducere automată?
• Dacă nu mai plătești. Meniul se ascunde, se blochează sau trece pe planul gratuit? Codul tipărit duce la o pagină goală sau la meniul tău, cu mențiunea furnizorului?
• Vineri seara. Marchează un produs ca terminat de pe telefon, cu sala plină. Cât durează și cine poate să o facă?
• Internetul cade. Ține câteva meniuri de hârtie la bar. Argumentele sunt în meniu digital sau meniu tipărit.

Cum e Buono în harta asta

Buono acoperă tipurile 2 și 3, în planuri diferite: Meniu pentru editor, Servire pentru comenzi, aplicația ospătarului și ecrane. Alergenii se bifează pe produs, conținutul se scrie de tine în șase limbi, iar planul gratuit ține până la 30 de produse. Detalii: meniu digital, comenzi QR și prețuri.

În planul Complet, bonul fiscal iese direct din notă pe imprimanta fiscală Datecs FP-700 sau FP-800. Detalii pe pagina despre integrarea cu casa de marcat. Întrebările de mai sus pune-ni-le și nouă, pe contact, înainte să plătești.

Ce faci săptămâna asta

1. Numără produsele din meniu, cu mărimi și extra. Planurile gratuite se opresc de obicei la câteva zeci de produse; la Buono, la 30.
2. Răspunde pe hârtie la cele cinci întrebări, într-un sfert de oră.
3. Alege două servicii din tipul care ți-a ieșit și deschide-le pe planul gratuit.
4. Încarcă în fiecare aceleași 10 produse, cu alergeni, și rulează testele de mai sus.
5. Scrie numele cuiva care schimbă prețurile când se scumpește marfa. Fără el, meniul digital rămâne în urma celui de hârtie.